“"Fascia și armura
Fascia nu este la fel de elastică peste tot. O persoană poate avea articulațiile foarte mobile dar fascia de pe membre, spate sau de pe piept, rigidă, imobilă. E puțin tricky, căci omul știe despre el că e flexibil, dar în anumite privințe, sectoare de viață, convingeri, nu e. Fascia pieptului, burții, spatelui și membrelor este prima care preia impactul așa-ziselor lovituri din mediul de trai și de muncă, sau din mediul social. Urmăriți-vă corpul când priviți o știre emoțională la tv, sau când aveți o discuție cu o persoană superior ierarhică la muncă, sau o discuție mai tensionată cu un coleg: poate veți observa cum maxilarul se încordează, la fel abdomenul, poate și membrele, poate și spatele.
Toți vrem să avem spatele asigurat când simțim un pericol. Până aici nici o problemă.
Problema începe să apară când nu ne scuturăm de șoc așa cum face căprioara după ce a trecut tigrul. Adică, chiar atunci când am observat că tensiunea din contextul respectiv de viață a trecut, putem face mici destinderi, întinderi, elongații (stretching), respirații. Sau când ajungem acasă, sau într-un loc discret, sau seara pe la șapte-opt acasă. Dacă nu facem ani de zile nimic în acest sens, ajungem ca niște roboți, purtători de armură din ce în ce mai grea.
Armura e bună pe termen scurt, dar, când dispare „pericolul”, să o lași jos!
Însă, neconștientizată fiind, o duci cu tine peste tot, ea mărindu-se de la an la an și ajungi să fii infailibil dar cam nefericit și cu dureri pe ici pe colo.
Să lăsăm armurile jos. Fascia vrea să respire, să danseze, să se unduiască, să curgă, să tresalte, să se contracte ca apoi să se întindă, să pulseze într-un bioritm în armonie cu ritmurile planetei Pământ. ♥️????
Nu cu altă planetă."”
Mihail Cristian Alexe - Terapeut Bowen, masaj thailandez, fasciaterapeut