Skip to main content
Blog

Despre arta masajului, oameni frumoși și bucuria regăsirii zâmbetului – cu Oana Maria Botonogu, formator la Centrul BioFocus

By octombrie 2, 2017februarie 20th, 2024One Comment

Ne-am hotărât, de ceva vreme, să găsim momente de împărtășit minunății ale gândului și sufletului, cu reprezentanții Centrului Biofocus – Școală de masaj, terapii alternative și viață conștientă.

Începem cu Oana Maria Botonogu, formator și terapeut aici, la BioFocus, încă de la începuturile lui.

Oana, știu că te fascinează domeniul terapiilor energetice, în diversitatea abordărilor lor și mai ales arta masajului.  Ce înseamnă ele pentru tine ?

Cred ca terapiile energetice ne ajută să redescoperim miracolul din noi, să găsim noi înțelesuri despre misterul care suntem, să ne eliberăm de temeri și să ne simțim…să ne simțim altfel: mai liberi, mai buni, mai întregi, mai frumoși…și mai deschiși în a primi și a dărui.

 

În ceea ce privește arta masajului, îmi plac, de fapt, poveștile ei mereu diferite și surprinzătoare – sunt întotdeauna două povești care se întrepătrund: povestea terapeutului despre a atinge cu sensibilitate, în primul rând, despre a percepe, a simți, a intui și povestea călătoriei interioare a celui interesat de armonia proprie și de echilibrul său interior.

Ești un punct de început, se pare, pentru cei care ajung la Școala de masaj, deoarece cu tine se începe călătoria prin cele patru module – predai masajul somatic/de relaxare, la grupa de dimineață. Cum se vede cursul de masaj de pe scaunul tău de formator ? Cum e și ce se întâmplă în 7 săptămâni de curs? Cred că știi că umblă vorba cum că modulul tău de masaj nu e chiar un curs obișnuit…. Mulți cursanți au spus că la cursul tău se simt într-o altă lume.

Da, știu. Sunt mulți care spun că în orele de curs au impresia ca intră într-un balon în care aerul cald este graniță cu lumea de afară.

Despre cursul în sine, ce sa zic… Dincolo de faptul că există o programă pe care o am în vedere și care conține anatomie și partea de tehnică a masajului, se întâmplă ca mulți dintre cursanți să treacă prin niște transformări extraordinare. Pentru că în această «altă lume» a mea, cum zic ei, încep să se (re)descopere, cu uimire și să își reamintească cine sunt, de fapt.  La fiecare grupă nouă se leagă mereu discuții care se pare că scot multe la suprafață, multe din interior, blocate undeva, ținute strâns acolo – neputințe, tristeți, neîmpliniri, neacceptări de sine și de alții….apar multe clarificări… Și, până la final, în 7 săptămâni, se întâmplă multe minuni….de care mă bucur mult, pentru că eu cred în ele !

Cum sunt cursanții tăi ?

Sunt oameni tare frumoși ! Doar că unii dintre ei, din anumite motive, au uitat, pentru un timp, de frumusețea din ei și au uitat să zâmbească….să își zâmbească lor, în primul rând…. Ei, nu e niciodată prea târziu să își reamintească de ei !

Am observat că sunt unii care se decid să vină la curs într-un moment mai greu din viața lor, un moment de nemulțumire, de căutare interioară… vin triști, închiși, neîncrezători….Le văd tristețea în ochi. Aud uneori replica asta : «Am venit să văd dacă pot, dacă reușesc, nu cred că o să fac toată școala, sunt multe module, nu știu dacă mi se potrivesc…». Și mie îmi vine să zâmbesc și știu că o să ajungă să facă toate cursurile, dar nu le spun nimic, decât le ofer un spațiu în care să se simtă susținuți, să aibă încredere în ei, să se redescopere, de fapt  – mi se pare minunat să îi observ cum evoluează, cum se deschid, ușor și prind aripi…

Alții vin foarte hotarâți să meargă pe o cale deja aleasă, conștient și cu deschidere.

Oricum, eu sunt convinsă  că de fiecare dată, la fiecare nouă serie, ajung oameni care au de învățat unii de la ceilalți și nu degeaba ajung să se întâlnească.

Ce ți se pare frumos la curs?

Mi se pare frumos tocmai faptul că oamenii își redescoperă zâmbetul. E trist să văd că mulți dintre ei au uitat să zâmbească ani întregi, dar e absolut minunat și mă bucur pentru ei, în momentul în care zâmbetul le înflorește pe chip și îl luminează, așa cum nu a fost de multă vreme. Și, sinceră să fiu, mă bucur că asta se întâmplă la cursul meu. Mi se pare frumos faptul că încep să se accepte pe ei, în primul rând, să își accepte viața așa cum este ea, cu toate momentele ei mai puțin plăcute și de care s-au învinovățit, poate, multă vreme.

Îmi place tare mult să văd uimirea de pe chipul lor și cum fac ochii mari, așa, când îmi spun că uneori abordez lucrurile diferit, cu o simplitate care face totul să fie mai ușor- de înțeles, de acceptat, de integrat. Cred că ne-am obișnuit prea mult să ne complicam și să considerăm că, dacă ceva e prea simplu, dacă vine de la sine, însemnă că nu e bine, că e ceva în neregulă și TREBUIE să avem grijă, să ne luptăm ca să iasă bine… Există la mulți ideea de «luptă»…cu viața, cu alți oameni, cu ei însiși…și asta îi face încrâncenați. Până la urmă, nu cred că «trebuie» nimic și, în niciun caz, să ne luptăm !

Mi se mai pare frumos atunci când cursanții îmi spun lucruri de genul : «Ai tu o energie specială!» (Vlad) ; «Ești un om special.» (Nicoleta) ; «Sursă infinită de dăruire, asta ești !» (Mirela) ; «Ai chip și mâini de înger ; prezența ta emană multă energie pozitivă !» (Florentina) – și asta nu pentru că sunt lipsită de modestie, ci pentru că întodeauna, ceea ce vedem în alții, se află, de fapt, în noi, iar când vorbim despre alții, spunem, de fapt, lucruri despre noi !

Altceva ce îmi place este că, de fapt, nu doar cursanții învață de la mine, ci și eu de la ei – că doar nu degeaba ajung la cursul meu ! Și datorită lor, mă dezvolt și eu, ajung la anumite înțelegeri, învăț niște lecții –  iar asta este chiar minunat!

E ceva ce nu îți place ?

Vorbim de curs, da ?! Este !!! Nu îmi place că nu reușesc să fac prezența niciodată la cursuri și mă trezesc în ultima zi cu tabelul gol – chestiile de hârtii și acte chiar nu îmi ies ; cred că le-am făcut prea mulți ani, în perioada în care eram angajată la Protecția Copilului – note telefonice, rapoarte detaliate pentru anchete sociale, pentru deplasări – dosare pline de acte, pagini întregi, semnate, ștampilate… Iar acum, nu mai îmi iese să bifez într-un tabel ! Nu că nu vreau, dar…pur și simplu mi se șterge din memorie !!! Pentru asta mă simt tare aiurea și sunt recunoscătoare colegilor, care mă acceptă așa, uneori zâmbind cu subînțeles (nu știu exact ce se subînțelege, dar nu contează!) Colegul de la grupa de seară, foarte simpatic, ultima dată m-a întrebat așa, mucalit, cu foaia de prezență în mâna (completată doar de el, evident): «Oana, prezență…..tu unde faci prezența ?» Și eu…mi-am dat ochii peste cap, ce să fac… În general, nu se lipsește decât pe perioada de vară, pentru că unii mai pleacă în concediu (deci, de-acum, pentru că a trecut vara, o să îmi fie mai simplu), în rest- e vorba mai mult de o evidență a celor care uneori vin la grupa de dimineața, alteori – seara, în funcție de programul pe care îl au.  Nu e nimic greu sau complicat, dar…nu îmi iese… Mai încerc!

Și dacă nu vorbim de curs, ce nu îți place ?

Nu îmi plac situațiile în care oamenii oferă sprijin/ajutor asteptând ceva în schimb, în care iubesc și acceptă condiționat – aia nu e iubire!

Experiența mea de până acum în lucrul cu oamenii, mi-a arătat foarte clar că avem nevoie de blândețe, de susținere, de acceptare, de iubirea aia pură, numită necondiționată (mie, personal, exprimarea asta îmi sună a pleonasm – iubire necondiționată, hm…). Când iubești pe cineva înseamnă să te bucuri pur și simplu de celălalt, pentru că există, fară ca el sa facă ceva în mod special pentru tine. Iar bucuria asta e spontană și e minunat să o simți și să o oferi…pur și simplu!

E ceva ce nu le place cursanților?

Din câte știu eu, da ! Având în vedere că avem curs marți și joi, toți spun că este foarte mult de joi până marți, când vin iar la curs…

Ah, și nici partea de anatomie nu prea le place!

Se spune ca ești pretențioasă la masaj. De ce, ce anume contează pentru tine ?

O, da! Cred că atunci când începi să aprofundezi niște lucruri, să fii deschis, să simți într-un anumit fel oamenii, cam asta se întamplă. Pentru mine contează foarte mult să fii prezent atunci când faci ceva, orice, deci – și în masaj!  Prin conștiență și prezență în ce faci, în ce oferi, la modul în care atingi– poți transmite multe; mai contează să te bucuri de ceea ce faci, să ți se vadă bucuria, să îți stralucească ochii în cap, de fapt!

Să faci din suflet?

Nu! Eu nu fac nimic din suflet, niciodată ! Fac cu drag și cu iubire, atât! Sufletul e al meu, nu îl pun în nimic și nu îl dau nimănui, pentru că ar însemna să îmi las bucați din el pe ici, pe colo și aș rămâne dezintegrată…. ori, eu vreau să fiu întreagă, așa îmi place! Și dacă așa îmi place mie, așa recomand…

Cum îți spun cursanții ?

Pe nume sau  «profa» / «sunshine»«razadesoare» / «frumusețe»«îngeraș» / «fluturel»  sau… «d-na profesoară» ! (la apelativul ăsta reacționez mai greu, așa că dispare repede – am eu grijă!)

Ce mai faci la Centrul BioFocus, în afară de cursul de masaj somatic?

Fac diverse terapii prin masaj, iar pe parte de cursuri : Cursul de Lomi Lomi – masaj hawaiian (preferatul meu) și workshopul de masaj la 4 mâini. Urmează să încep serile de meditație pe care le-am tot promis și pentru care unii au tras de mine și mi-au mai dat, din când în când, câte un ghiont – și pentru asta, le mulțumesc!

Mai urmează inițieri samanice MunayKi și…mai vedem! Toate la timpul lor!

Povestește câte ceva despre formarea ta.

Varianta scurtă începe din 2013 cu ințierea în Reiki (Usui Shiki Ryoho) gr I și II, după care au urmat cursuri de masaj: de relaxare, reflexoterapie, medical, masaj hawaiian, masaj arab, Original Feeling Touch. Apoi, au fost cursurile sistemului New Paradigm Multi-Dimensional Transformation, din cadrul Școlii de Știinte Ezoterice (sunt profesor acreditat pentru: Basic Master, 13D Master și Basic Master Teacher). Și au urmat inițierile samanice- ritualurile MunayKi.

Și varianta lungă?

Nu avem timp de varianta lungă, ea începe de când am ales să vin să îmi urmez calea. Pot sa spun însă, că, privind retrospectiv, am înțeles că am avut parte de oamenii cei mai potriviți pentru evoluția mea, oameni care m-au ajutat să mă formez, să mă definesc, să mă rafinez. Și unii dintre aceștia au fost chiar cursanții mei… și sunt în continuare, pentru că, de fapt, a evolua e ceva permanent – avem mereu de învățat, de purificat, de integrat. Și tocmai datorită acestui fapt, sunt recunoscătoare fiecarui om din viața mea și m-am obișnuit să mulțumesc în fiecare zi, nu doar celor care fac deja parte din viața mea, ci și pentru cei care urmează să apară.

Acum, de final: în ce anume crezi tu?

Cred în multe, dar ce îmi vine acum să spun: cred că viața este foarte simplă și ne-o putem creea așa cum vrem, dacă vrem; cred că ceea ce dăruim este ceea ce primim înapoi; cred în puterea zâmbetului, a cuvântului spus la momentul potrivit și a îmbrătișării. Cred în puterea vindecătoare a atingerii prin masaj. Și mai cred că mâinile sunt extensia inimii!

 

Îți mulțumim, Oana!

* * *

<< Păreri ale cursanților sau, după cum spune Oana, cuvinte care fac sufletul să se umple de bucurie și să zâmbească, recunoscător :

*  Cristina A.: Cursul cu Oana m-a ajutat enorm… să-mi cunosc adevarata putere. Am avut puterea să-mi rescriu destinul cu un nou sentiment de eliberare și pace interioară. Mi-am dat seama că îndepartându-mă de oamenii a căror prezență simțeam că nu îmi face bine, mă apropii, de fapt, din ce în ce mai mult de mine.

 

*  Nely : Foarte rar se întamplă să întâlnești oameni față de care nu ai decât admirație și cuvinte de laudă. Un astfel de om este Oana, un formator excepțional și totodată o persoană caldă, sensibilă și răbdătoare. Îi mulțumesc pentru aceste 2 luni speciale și pentru tot ce m-a învățat ! Îi voi simți lipsa..!

 

Luana : În urmă cu un an intuiția m-a ghidat și am ajuns la Biofocus. Un moment al vieții mele în care am luat-o de la zero, o reconversie profesională târzie poate, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Oana a fost prima persoana cu care am luat contact și care m-a ajutat să mă descopăr, să caut răspunsuri în mine și în sufletul meu și mai ales să fac cu drag ceea ce fac, lăsându-mă ghidată de intuiția mea.  Așa ca îi mulțumesc  pentru devotamentul, implicarea și toată iubirea pe care ne-a dăruit-o!

 

*  Ana Carmen B. : La Biofocus vin ca acasă. Simt că fac parte dintr-o familie de Oameni.  Aici m-am trezit, m-am redescoperit și am învățat- sau mi-am reamintit- să trăiesc, să iert, să înțeleg, să iubesc. Lumina este peste tot. Căldura sufletească și pacea te înconjoară.  Am trecut dincolo de cursul de masaj pentru care venisem inițial, la sensul lucrurilor, la energii, la vibrații subtile. Vă recomand cu toată căldura să veniți să vă convingeți. Veți pleca cu mult mai multe învățăminte decât v-ați fi asteptat, atât raționale, intelectuale, cât mai ales sufletești. De fapt, nu veți pleca niciodată cu adevărat. Vă veți împrieteni cu oamenii de aici și veți participa împreună și la alte cursuri și mai ales la multe activitați de voluntariat pe care ei cu generozitate le organizează.

Viața vi se va schimba în bine, într-un mod pe care nu îl credeați posibil…Cu mine așa s-a întâmplat. Pentru lumina adusă în sufletul meu, le sunt recunoscătoare oamenilor de la Biofocus.

 

*  Adriana S. : Într-un  moment de cumpănă al vieții mele, când mi-am pus întrebarea: Și eu ce fac acum, încotro mă îndrept ?, ceva dincolo de mine, de rațional, mi-a îndreptat pașii spre spre cel mai minunat colectiv cu oameni frumoși, generoși, luminoși, cu suflet și mâini de aur.  Aceștia sunt echipa BIOFOCUS.  Am certitudinea că am rezonat de prima dată cu acest loc pentru că după ce am intrat acolo nu am mai avut nici un dubiu în ceea ce privește înscrierea și am simțit că vreau să învăț și eu taina acestui dans al mâinilor pe trupul uman, aducător de relaxare și sănătate trupului, minții și sufletului. Când pleci de acolo ai un soi de tristețe pentru că s-a încheiat povestea din care ai făcut și tu parte o mică perioadă de timp, însă îmbogățit sufletește și cu noi cunoștinte despre arta masajului și nu numai.

Înveți aici să fii mai responsabil cu propriul trup, realizezi că el este templul sufletului tău și că viața nu se rezumă doar la a acumula material ci și a trăi conștient de ceea ce ești în esență și de ceea ce este în jurul tău văzut sau nevăzut.

E atâta căldură acolo și cu siguranță vei pleca mult mai deschis și mai îmbogățit cu informații și deprinderi noi de la specialiști care iți transmit cu dăruire și implicare totală cunoașterea și experiența lor.

Muțumesc, Oana, pentru că ai știut să ne faci să fim o echipă, că ne-ai primit cu atâta căldură, că ne-ai dăruit din cunoștințele tale în ale masajului și nu numai și pentru energia ta ce o împarți în „bucăți” mari de lumina celor ce o caută și au nevoie de ea.

Tot aici am învățat multe însă dacă ar fi să mă rezum la două dintre ele sunt următoarele: unu, să desenez pe trupul uman, iar desenul mâinilor mele să destindă și să aducă relaxare celui ce are nevoie de asta, iar al doilea lucru important, să fiu conștiență de ceea ce sunt și că ceea ce fac să fie cu plăcere și mai ales dăruire pentru că ‚DĂRUIND VOI DOBÂNDI”. Ceea ce dai din preaplinul tău se va întoarce la tine înmulțit.

 

*  Mirela : Starea de bine și frumos pe care orice om o dorește, pe care eu mi-am dorit-o mereu, mi-a oferit-o tu, în 15 min de dăruire. Îți multumesc ție și Divinității pentru harul pe care îl ai. Te iubesc și te respect, scumpa mea. Mulțumesc pentru că exiști și pentru că te-am găsit!

 

*  Cosmin : Ce să fac? De ce mă apuc? Cum o sa mă descurc? – Erau doar câteva întrebări pe care mi le tot puneam după întoarcerea din străinătate. Am lucrat în multe domenii în viața asta, toate mi-au plăcut, dar mi-am zis că ce voi face de acum înainte VA CONTA.

Asa ca am stat și m-am gândit bine ce mă atrage, ce îmi place să fac, de ce mă simt atras …  Aveam câteva opțiuni, fotograf , skipper sau maseur. Mi-am canalizat toată energia în a alege ceva ce va conta nu doar pentru mine, ci și în a vedea lumea din jurul meu satisfăcută. Așa am ales să devin maseur.

Un drum foarte frumos și lin începea să se aștearnă în față mea. Am căutat pe internet un loc unde pot urma cursuri de masaj, au apărut multe școli, centre, instituții… Dar doar unul  singur mi-a atras atenția și mi s-a părut un centru sincer și dedicat : Centrul BioFocus.

Am fost întâmpinat cu brațele deschise așa cum o mama își întâmpină copilul când face primii pași, doar frumusețe naturală și sinceră. Am început cursul de masaj somatic cu Oana, o tipă de o calmitate și răbdare fantastice, care știe cum să vorbească cu fiecare în parte, să explice și să te ajute să înțelegi. Cu un bagaj imens de informații, este persoana de care te apropii fără să iți dai seama și cu care poți discuta orice.  Pot spune cu sinceritate ca Oana m-a ajutat să mă descopăr cu adevărat . Este acel gen de profesor care întâi îți este prieten și care te face să te simți confortabil în preajma ei.

Ca sa concluzionez într-un mod simplu, nu aș mai face nimic altceva în viața asta în afară de masaj . Și prin asta vreau să îi mulțumesc din suflet Oanei și tuturor îndrumătorilor de la Centrul BioFocus, niște oameni absolut minunați. VĂ MULȚUMESC , mi-ați schimbat viața.

 

*  Adriana S: Oana face minuni cu vorba, cu gândul și cu energia ei ! >>

* * *

 

 

One Comment

Leave a Reply

Deschide discutia
Buna, iti multumim ca ai accesat site-ul nostru!
Cum te putem ajuta?